Neamțul: No gut maine heren.
(Bondici, Pungescu și Neamțul cu orgă intră pe la barieră. Slujitorul îi oprește.)
Slujitorul: Cum îi numele d-voastră, domnilor?
Bondici: D-lui îi spătarul Hațmațuchi, și eu aga Crastavețovici: amândoi cu șezutul și cu avutul în Focșani Cât pentru d-lui neamțul, îi vestitul baron fon Șonțberg, care vine de la Podul-Iloaiei ca să deie concerturi instrumentale în folosul său. Drept care avem cinste a ne închina d-tale cu tot respectul, noi, sus-pomeniții și jos-iscăliții: spătarul Hațmațuchi, i aga Crastavețovici, i baron fon Șoacățenberg. (Se închină și vine în fața scenei.) Zi cruce-ajută și dă înainte la catastih dacă poți, cenușerule.
(Slujitorul rămâne încremenit și șuieră de mirare. Neamțul începe a cânta din orgă și se trage în fund lângă trăsură, Bondici și Pungescu vin în fața scenei.)
Pungescu: Ha, ha, ha! repede mi-l luași pe bietul dorobanț, nene
Bondici: Nume vroia? nume i-am dat. Să se sature.
Guguliță: Îra! Iaca un minavet de canari, cum vreau eu. (Aleargă lângă neamț, împreună cu feciorul și cu țiganca.)
Bondici: Iaca neamțul dracului! nici n-a apucat a intra în Iași și a și început a rupe urechile ieșenilor. Nu-i destul că ne-a asurzit pe noi în harabaua cea jidovească, de la Roman, și tot drumul! Ia să vezi cum o să-mi gologănească sinpatrioții! Păcat numai că n-are vro momiță sau vrun urs, că s-ar face stup de bani.
Pungescu: Ce spui, vere? care vrea să zică dobitoacele aci în Iași?
Bondici: Hai, hai!
Pungescu: Apoi dar ne-am sfințitără noi doi?
Bondici: Niboisa, fricosule nu mi te da, păcătosule dar, ia lasă vorba asta să venim la treaba noastră. Am scăpat din Focșani cum am putut cu nepus în masă că de punea mâna ispravnicul pe noi, ne trântea poate la gros
Pungescu: Vrei să zici la pușcărie.
Bondici: Și asta din pricina ta; dacă ești prost și lași să te prindă la cărți cu mâța-n sac?
Pungescu: Ce pisică-n sac, neneo? vina mea-i dacă s-a găsitără alt cartofor mai țeapăn decât mine și m-a zăritără când am tras pă riga de desubtul cărților?
Bondici: În sfârșit, ce-a fost s-a trecut am scăpat de-acolo; acum ne rămâne să ne păzim aici vro câtăva vreme, păn ce s-o face lucru mușama De aceea trebuie mai întâi să ne prefacem numele; să le mai lungim. Tu te-i chema de azi înainte Pungescovici și eu Bondicescu.
Pungescu: Ei ș-apoi! despre trai cum a s-o ducem? că numai cu escu șu cu ovici, tot covrigi, tot spanac.
Bondici: Despre trai? helbet! feți logofeți de soiul nostru, cu meseria stosului și a bancului, nu pier în Iași.
Pungescu: Se poate, nenișorule dar mai bine m-aș închiorchioșa eu în București.
Bondici: Pentru ce, neică?
Pungescu: Pentru ce?
De-ai umbla întreaga lume;
De-ai călca pe rând anume:
Țara englezească,
Țara franțuzească,
Țara spaniolească,
Nemțească, leșască,
Italienească,
Păn și cea grecească,
N-ai găsi chiar într-o mie
Așa târg vestit să fie,
Pentru boscărie,
Pentru stosărie,
Pentru coțcărie,
Matrapazlărie,
Și rușfetărie
Și potlogărie!
Bondici: Nu zic ba, neiculiță, dar apoi și târgul nostru când ai ști. (Caută împrejur.)
Pungescu: Spune, că nu ne aude nime.
Bondici: Iașul nostru-i chiar de gemene cu Bucureștiul vostru.
Pungescu(cu bucurie): Aoleo!
Bondici: Ce-ți spun eu.
Pungescu: Care vrea să zică de-om lua treaba de la mertepea ș-aci, am înfundatără pă dracu?
Bondici: Ba încă și pe tată-său c-apoi vezi tu, neiculiță viața-i un stos de la început păn la sfârșit, și lumea o masă de cărți. Tot meșteșugul îi să pontarisești la vreme și să găsești ruteua norocului, ca să faci roi
Pungescu: Prea bine dar dacă ai goană dă fante?
Bondici: Furi o carte, ș-așa îți dregi bosuiocul.
Bondici
Neneo, mă crede, viața-i un stos;
Lumea o masă cu postav verde.
Tot meșteșugu-i de-a juca gros;
De-a punta bine și de-a nu pierde!
Pungescu: Ei, apoi halal de mine.
Bondici
Halal de tine dacă vei ști
Să-ți spoiești bine fruntea, obrazu,
Și, fără frică de-a te roși,
Să faci transporturi cu cinsteamazu!
(Împreună.)
Halal de tine dacă vei ști
ș.c.l. ș.c.l.
Scena III
Cei dinainte, Chirița, Aristița, Calipsița
Chirița: Of! îmi vin istericale grecești! am alergat pin toate crâșmele, și surugiii tufă Of! cine mi-o zis să mă pornesc eu de la Bârzoieni?
Aristița: Neneacă nu te tulbura, că iar te-a durea rastul.
Chirița: Cum să nu mă tulbur, Aristițo dragă dacă m-o lăsat în mijlocul drumului, cu cățel cu Ce-o să facem acum?
Bondici(în parte): O neneacă cu două fete (Încet, lui Pungescu.) Aține-te, muntene, c-aici-i pe treabă
Pungescu(scoțând repede o pereche de cărți, taie repede un stos): Pă trebuliță? hareci! stos!
Chirița(cu deznădăjduire): Și nici un bărbat nime ca să ne vie într-agiutor Îmi vine să mă trântesc la pământ, ca jidanii.
Bondici: Un bărbat! iată-mă-s poruncă. (Înaintează spre Chirița.)
Chirița: Ce-mi văzură urechile și ce-mi auziră ochii! Slavă ție, Doamne, că iată în sfârșit un creștin!
Pungescu: Doi hristiani, cocoană că sunt și eu p-acilea.
Chirița: Foarte vă mulțămesc dar, mă rog, să mă fericesc cu numele dumilorvoastră
Bondici: D-lui, prietenul meu, este spătarul Pungescovici.
Pungescu: Și d-un aga Bondicescu, al meu amic
Chirița(în parte): Un spătar ș-un agă! (Încet și repede, fetelor.) Țineți-vă mai drept și zâmbiți nurliu.
Bondici: Dar, mă rog, cucoană, să ne norocim și noi
Chirița: Eu sunt cucoana Chirița a banului Grigori
Bondici: Și duducile?
Chirița: Bârzoi
Bondici: A! Bârzoi? și duducile?
Chirița: Ot Bârzoieni (Se închină.)
Bondici: Am înțeles dar duducile?
Chirița: Copilele mele Aristița și Calipsița. (Încet, fetelor.) Faceți tali frumos. (Tare.) Le-am adus la Iași, drăguțile, ca să pitreacă câșlegile; și puneți-vă în gând, boierilor, că după ce ne-am necăjit pe drum două zile și două nopți, când s-agiungem la gazdă ne fug surugiii tocmai la capătul târgului.
Bondici: Am înțeles dar duducile?
Chirița: Copilele mele Aristița și Calipsița. (Încet, fetelor.) Faceți tali frumos. (Tare.) Le-am adus la Iași, drăguțile, ca să pitreacă câșlegile; și puneți-vă în gând, boierilor, că după ce ne-am necăjit pe drum două zile și două nopți, când s-agiungem la gazdă ne fug surugiii tocmai la capătul târgului.
Bondici: Cum se poate?
Chirița: Așa, zău am pățit-o chiar ca cela care s-a înecat la mal.
Bondici: Ei! las că-oi spune eu asta vărului meu
Chirița: D-lui ține poștile?
Bondici: Dar.
Pungescu(încet, lui Bondici): O tăiași groasă, nene
Bondici: Taci, nerodule
Chirița: Să-ți spun drept dar să nu-ți fie cu supărare vărul d-tale n-are nici un haz cu poștile d-sale Lehamete și de parale.
Bondici: Da de câte ori i-am spus-o eu însumi, cucoană dragă Ce folos însă! nu înțelege de cuvânt (Încet, lui Pungescu.) Ce zici de fete, măi?
Pungescu: Au zestre oare?
Bondici: Așa-mi miroase (Cucoanei Chirița.) Cucoană Chiriță, noi amândoi suntem gata la poruncile d-tale și preafericiți de a te putea înlesni la orice-i dori în târgul nostru
Chirița: Bunătatea d-voastră
Bondici: Ce se potrivește! Primiți deocamdată brațele noastre, ca să vă ducem la gazdă, și cât pentru trăsură, n-ai nici o grijă om trimite boii noștri ca s-o aducă.
Chirița: Bucuros! (În parte.) Ce cuconași de treabă! când ar fi și holtei! (Încet, fetelor.) Dați brațul și mergeți pupuică tot pe vârful scarpilor
Toți
Haideți împreună
Vesel să pornim,
Și-ntr-o casă bună
Să ne găzduim.
Bondici(Aristiței, dându-i brațul)
Demuazelă dragă, sunt prea fericit,
Că să-ți dau eu brațul m-am învrednicit!
Pungescu(Calipsiței, asemene)
Demuazelă scumpă, în veci n-oi uita
C-astăzi, la brațetă, merg cu dumneata!
Chirița(în parte)
Unul zice-i agă, celalalt spătar;
De i-aș prinde gineri, i-aș lua în dar.
Unul zice-i agă, celalalt spătar;
De i-aș prinde gineri, aș dă sărindar!
Toți
Haideți împreună
Etc. etc. etc.
(Bondici, Pungescu, Aristița și Calipsița ies la brațetă prin dreapta. Chirița-i urmează puțin și se oprește. Neamțul, care a stat tot în fund, începe a cânta din orgă.)
Scena IV
Chirița, Guguliță și ceilalți
Chirița(oprindu-se): Da Guliță? Kirie eleison! că era să-mi uit odoru-n trăsură (Se întoarce și găsește pe Guliță lângă neamț.)
Guguliță: Nu pe aista, monsiu neamțule cântă pe cellalt (Bate din picioare cu mânie.) Nu pe aista, e cellalt.
Neamțul: No! lasenzi șon geen.
Chirița: Ce-mi văzură ochii! O ieșit dimonu din trăsură! și făr de blană! săracan de mine c-o fi înghețat! (Aleargă la Guliță.) Ce faci aici, diavoli? Nu ți-am spus să nu ieși din contășul băbacăi?
Guguliță: Ei, m-am săturat de contăș ca de mere acre.
Chirița: Auzi! Ian privește cum i s-o roșit nasu! parcă-i o sfeclă digerată! (Îi șterge nasul cu batista.) Doamne! Doamne! ce păcat cu niște plozi! Măi Ioane, adă blana din trăsură l-o lovi un giunghi și mi-o fi mai mare beleua. (Feciorul aduce o blană din trăsură.)
Feciorul: Iaca șuba cuconașului
Chirița: Și voi chiori ați fost de l-ați lăsat să iasă dizvălit? vină să te-mbrac, păcatule Ei, vină azi și nu mă supăra.
Guguliță: Nu mă supăra nici mata.
Chirița: Auzi plodu? las că ți-oi arăta eu (Îl îmbracă cu de-a sila.) Șezi binișor nu crâcni țâst să nu-ți aud gura
Guguliță(zbătându-se): Nu vreau, nu vreau. (Plânge.) Las că te-oi spune eu băbacăi
Chirița(trăgându-l târâit): Ce face? Of! c-o să mă nebunească dimonu parcă văd că iar are să m-apuce rastu Ascultă, Gulița nineacăi: hai că ne-așteaptă țâțacele.
Guguliță(trântindu-se la pământ): Nu-mi pasă mie de țâțace nu merg.
Chirița: Ei, vină că-ți cumpăr minavetu cela știi mata
Guguliță: Cumperi? dacă-i așa ia-mi-l pe-aista, a lui monsiu neamțu. Vină cu noi, monsiu neamțule
Neamțul: Gut gut ser bevol.
Chirița(în parte): Las să te văd eu acasă, păcatule, c-apoi ți-oi da un minavet de nu l-îi putea duce Măi Ioane, rămâi aici cu țiganca ca să păziți lucrurile, păn ce-or veni boii să râdice trăsura da doar îți pierde vro cutie c-apoi sfântu Neculai îi gata. (Pleacă cu Guliță spre dreapta.)
Scena V
Cei dinainte, văduva Afin, sărdarul Cuculeț
Afin: Ce minune! Cucoana Chirița?
Chirița: Cucoana Nastasiica!
Afin: Bine-ai venit.
Chirița: Bine-am găsit. (Se sărută.)
Afin: Da ce vânt te-a adus pe la noi, soro dragă?
Chirița: Mi-am adus fetele de câșlegi, după obicei. (Încet.). Da d-ta cum te întâlnesc singură lângă barieră?
Afin: Am ieșit puțin ca să mă primblu afară din târg, că pin târg îi potop te ferească Dumnezeu!
Chirița: Da, bine pe gios? ha? Ei, dă nu te roși, soro dragă Lumea-i lume, și tinereța Ce te sastisești? între noi
Afin: Da nu mă sastisesc, soro, nicidecum Mă primblu pe jos pentru că așa-mi place. Am venit cu sărdarul Cuculeț.