Danilo Clementoni
Ãntoarcerea pe PÄmânt
Aventurile lui Azakis Èi Petri
Titlul original: Il Ritorno
Traducere: Monica Diaconu
Prezenta carte este o opera de ficÈiune. Orice nume, personaje, locuri sau organizaÈii menÈionate sunt rodul imaginaÈiei autorului, scopul lor fiind autenticitatea poveÈtii. Orice asemÄnare cu evenimente sau persoane reale, în viaÈÄ sau decedate, este pur întâmplÄtoare.
ÃNTOARCEREA PE PÄMÃNT
Copyright © 2013 Danilo Clementoni
Prima ediÈie: Noiembrie 2013
EdiÈia în limba englezÄ: Septembrie 2016
Traducere: Monica Diaconu
PublicatÄ Èi tipÄritÄ pe cont propriu
facebook: https://www.facebook.com/danilo.clementoni
blog: dclementoni.blogspot.it
e-mail: d.clementoni@gmail.com
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a prezentei publicaÈii nu poate fi reprodusÄ sub nicio formÄ, inlcusiv prin orice sisteme mecanice sau electronice, fÄrÄ acordul prealabil scris al autorului,cu excepÈia unui fragment scurt, extras în scopurile recenziei.
.
SoÈiei Èi fiului meu, pentru rÄbdarea Èi sugestiile preÈioase, care m-au ajutat sÄ-mi îmbunÄtÄÈesc atât povestea cât Èi pe mine personal.
MulÈumiri speciale tuturor prietenilor pentru susÈinerea lor nesfârÈitÄ Èi pentru cÄ m-au încurajat sÄ termin aceastÄ lucrare. FÄrÄ ei, nu ar fi vÄzut lumina tiparului.
AÈ vrea sÄ-i mulÈumesc lui Monica Diaconu, traducÄtorul meu, pentru munca depusÄ la aceastÄ carte Èi pentru dedicarea în finalizarea acestei traduceri.
Cuprins
Introducere
Nava spaÈialÄ Theos â La 1.000.000 km de Jupiter
Planeta PÄmânt â Tell el-Mukayyar â Iraq
Nava spaÈialÄ Theosâ Orbitând în jurul lui Jupiter
Nassiriyya â Hotelul
Nava spaÈialÄ Theosâ Alerta de proximitate
Nassiriya â Restaurantul Masgouf
Nava spaÈialÄ Theosâ Obiectul misterios
Nasiriyya â Cina
Nava spaÈialÄ Theosâ Analiza datelor
Nasiriyya â DupÄ cinÄ
Nava spaÈialÄ Theosâ BÄtrânii
Nasiriyya â Trezirea
Nava spaÈialÄ Theosâ Imagini ale PÄmântului
Tell el-Mukayyar â SÄpÄturile
Nava spaÈialÄ Theos â Teribila descoperire
Tell el-Mukayyar â Sarcofagul
Nava spaÈialÄ Theosâ Centura de asteroizi
Tell el-Mukayyar â Atacul nocturn
Nava spaÈialÄ Theosâ Figura de pe Marte
Tell el-Mukayyar â Surpriza din noapte
Nava spaÈialÄ Theosâ Orbitarea PÄmântului
Tell el-Mukayyar â Deconspirarea
Nava spaÈialÄ Theosâ Ultimele pregÄtiri
Tell el-Mukayyar â Cei patru paznici strÄlucitori
Tell el-Mukayyar â Contact
Tell el-Mukayyar â Recuperarea
Nava spaÈialÄ Theos Spacecraft â Musafiri la bord
Nava spaÈialÄ Theosâ DezvÄluirea
ReferinÈe bibliografice
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
âEram pe drumul înapoi. Trecuse doar un an din anii noÈtri solari de când am fost forÈaÈi sÄ pÄrÄsim planeta în grabÄ, dar pentru aceÈtia, echivalentul în ani pÄmânteÈti era de 3.600. Ce vom gÄsi?â
Introducere
A douÄsprezecea planetÄ, Nibiru (planeta trecerii) cum era denumitÄ de cÄtre sumerieni, sau Marduk (regele cerurilor) cum i se mai spunea de cÄtre babilonieni, este, de fapt, un corp ceresc care orbiteazÄ Ã®n jurul soarelui nostru, având o rotaÈie de 3.600 de ani. Orbita sa este îndeosebi elipticÄ, retrogradÄ (rotindu-se în jurul soarelui în direcÈia opusÄ faÈÄ de celelalte planete) Èi înclinatÄ vizibil faÈÄ de planul sistemului nostru solar.
Fiecare apropiere ciclicÄ a cauzat aproape întotdeauna transformÄri interplanetare imense în sistemul nostru solar, atât la nivelul orbitelor cât Èi al conformaÈiei planetelor care îl formeazÄ. Ãn timpul unei asemenea tranziÈii tumultuoase, impresionanta planetÄ Tiamat, localizatÄ Ã®ntre Marte Èi Jupiter, având o masÄ de aproximativ nouÄ ori mai mare decât a PÄmântului actual, bogatÄ Ã®n apÄ Èi dotatÄ cu 11 sateliÈi, a fost distrusÄ Ã®n urma unei coliziuni cataclismice. Una dintre cele Èapte luni care orbitau Nibiru a lovit gigantica planetÄ Tiamat, rupând-o efectiv în douÄ, Èi aruncând cele douÄ jumÄtÄÈi pe douÄ orbite opuse. Ãn urmÄtoarea tranziÈie (âa doua ziâ a Genezei), restul sateliÈilor aparÈinând de Nibiru au încheiat procesul, distrugând complet una dintre cele douÄ secÈiuni formate în urma primei coliziuni. Resturile generate în urma multiplelor impacte au creat ceea ce denumim azi âcentura de asteroiziâ sau âbraÈarÄ de ciocaneâ cum mai este denumitÄ de sumerieni. Aceasta a fost parÈial acaparatÄ de planetele învecinate. Jupiter, în special a captat majoritatea resturilor, crescându-Èi astfel semnificativ masa.
Artefactele-satelit ale dezastrului, inclusiv ce a mai rÄmas din Tiamat, au fost âproiectateâ ca resturi orbitale, formând ceea ce Ètim azi ca Èi âcometeâ. Partea care a supravieÈuit celei de a doua tranziÈii este poziÈionatÄ pe o orbitÄ stabilÄ Ã®ntre Marte Èi Venus, luând odatÄ cu ea ultimul satelit Èi formând ceea ce cunoaÈtem sub denumirea de PÄmânt, împreunÄ cu partenerul sÄu inseparabil, Luna.
Urma lÄsatÄ de acest impact cosmic, care s-a întâmplat acum aproximativ 4 miliarde ani, este în continuare parÈial vizibilÄ Èi azi. Zona afectatÄ este complet acoperitÄ de apÄ, fiind ceea ce cunoaÈtem ca Oceanul Pacific. Aceasta ocupÄ cam o treime din suprafaÈa pÄmântului, întinzându-se pe o suprafaÈÄ de peste 179 milioane de kilometri pÄtraÈi. Ãn aceastÄ zonÄ vastÄ nu existÄ practic o masÄ de teren, însÄ existÄ o depresiune care se întinde pânÄ la o adâncime de peste zece kilometri.
Ãn prezent, Nibiru seamÄnÄ destul de mult cu PÄmântul din punct de vedere al conformaÈiei. DouÄ treimi din suprafaÈÄ sunt acoperite cu apÄ, în timp ce restul este ocupat de un singur continent care se întinde de la nord la sud, având o suprafaÈÄ totalÄ de peste 100 de milioane de kilometrii pÄtraÈi. Timp de sute de mii de ani, unii dintre locuitorii sÄi au profitat de asemÄnÄrile dintre planeta lor Èi a noastrÄ, fÄcând vizite regulate, influenÈând de fiecare datÄ cultura, cunoÈtinÈele, tehnologia Èi evoluÈia rasei umane. StrÄmoÈii noÈtri s-au referit la ei în multe feluri, dar poate cÄ numele care-i reprezintÄ cel mai bine a fost mereu cel de âZeiâ.
Nava spaÈialÄ Theos â La 1.000.000 km de Jupiter
Azakis s-a întins confortabil în scaunul lui negru, cu auto-modelare. I-a fost oferit cadou, cu ani în urmÄ de cÄtre un prieten meÈteÈugar, care l-a fÄcut cu propriile mâini cu ocazia primei misiuni interplanetare. I-a spus atunci cÄ-i va aduce noroc. Èi cÄ Ã®l va ajuta sÄ se relaxeze Èi sÄ ia cele mai bune decizii. Ãntr-adevÄr, a luat multe decizii pe acest scaun, Èi de multe ori a avut noroc. Astfel cÄ mereu îÈi aduce aminte cu drag de acel moment atunci când îl folosea, în ciuda nenumÄratelor reguli care i-ar fi împiedicat folosirea, mai ales pe o navÄ spaÈialÄ de categoria Bousen-1, cum era cea în care se afla acum. Un fuior de fum albÄstrui se ridica din Èigara pe care o Èinea între degetul mare Èi arÄtÄtorul mâinii drepte, în timp ce, încerca sÄ urmÄreascÄ cu privirea cele 4.2 UA1 care îl separa încÄ de destinaÈia lui. DeÈi fÄcea aceste cÄlÄtorii de câÈiva ani deja, farmecul întunericului din spaÈiul înconjurÄtor Èi miile de stele cu care este presÄrat, reuÈeau încÄ sÄ-i capteze atenÈia. Deschiderea în formÄ ovalÄ din faÈa lui îi permitea o imagine completÄ Ã®n direcÈia de mers, Èi era încÄ surprins de modul în care câmpul de forÈÄ subÈire ca un voal îl putea proteja de frigul sideral al spaÈiului, sau preveni scÄpÄrile bruÈte de aer Èi sÄ-l împiedice sÄ fie absorbit în vidul exterior. Altfel, ar muri aproape instantaneu. A tras un fum rapid din Èigara lungÄ Èi a continuat sÄ se uite în afiÈajul holografic din faÈa lui, în care vedea faÈa obositÄ, ne-bÄrbieritÄ a colegului sÄu de drum.
Ãn altÄ parte a navei, Petri repara sistemul de control al conductelor de evacuare. S-a amuzat puÈin de unul singur deformând imaginea centralÄ, suflând fumul pe care tocmai l-a inhalat, Èi creând un efect de val care i-a amintit de miÈcÄrile sinuoase ale dansatoarele exotice pe care se ducea adesea sÄ le vadÄ atunci când ajungea în sfârÈit în oraÈul natal Èi se putea bucura de odihna bine-meritatÄ.
Petri, prietenul Èi partenerul sÄu de aventurÄ avea aproape treizeci Èi doi de ani, Èi aceasta era deja a patra lui misiune de acest tip. Statura lui înaltÄ Èi impresionantÄ impunea respect celor pe care-i întâlnea. Ãn ciuda ochilor negri ca spaÈiul din jurul lor, a pÄrului lung, închis la culoare Èi rÄvÄÈit care-i cÄdea pe umeri, a înÄlÈimii de aproape doi metri Èi treizeci de centimetri, pieptului puternic Èi braÈelor capabile sÄ ridice fÄrÄ probleme un Nebir2 , avea un suflet de copil. PriveliÈtea unei flori Soel3 înflorind în soare îl emoÈiona Èi putea sta ore în Èir, privind complet fermecat valurile care se sparg pe coasta de fildeÈ a Golfului Saraan4 . Un individ incredibil, de încredere Èi loial, Èi-ar fi dat oricând viaÈa pentru el, fÄrÄ nicio ezitare. Nu ar fi plecat niciodatÄ fÄrÄ sÄ-l aibÄ pe Petri lângÄ el. Era singura persoanÄ din lume în care avea o încredere oarbÄ Èi pe care nu ar fi trÄdat-o niciodatÄ.
Motoarele navei, ajustate pentru o navigare în cadrul sistemului solar, scoteau clasicul Èi liniÈtitorul sunet bi-fazic. Pentru auzul lui profesionist, sunetul acela însemna o bunÄ funcÈionare a navei. Auzul sÄu sensibil îi permitea sÄ distingÄ inclusiv o variaÈie în camerele de ajustare de numai 0,0001 Lasig, cu multe înainte ca aceasta sÄ fie detectatÄ de sofisticatul sistem automat de control. Acesta a Èi fost motivul pentru care, chiar Èi la vârsta sa fragedÄ, i-a fost încredinÈatÄ comanda unei nave din categoria Pegasus.
Erau destui cei care ar fi dat orice numai sÄ fie în locul lui. Dar locul era ocupat de el.
Implantul intra-ocular O^COM a fÄcut ca nou calculata rutÄ sÄ aparÄ Ã®n faÈa lui. Era incredibil cum un obiect de numai câÈiva microni putea efectua toate acele funcÈii. Introdus direct în nervul optic, era capabil sÄ vizualizeze întregul panou de control, suprapunând imaginea peste cea pe care o avea efectiv în faÈa sa. S-a obiÈnuit mai greu la început cu vrÄjitoria asta, Èi nu odatÄ starea de greaÈÄ ameninÈa sÄ devinÄ insuportabilÄ. Acum însÄ, nu mai putea lucra fÄrÄ el.
Ãntregul sistem solar se învârtea în jurul lui în toatÄ maiestuozitatea sa fascinantÄ. Micul punct albastru de lângÄ imensul Jupiter reprezenta poziÈia navei lor, iar linia roÈie, subÈire, uÈor mai curbatÄ decât versiunea anterioarÄ, acum estompatÄ, indica noua traiectorie spre PÄmânt.
AtracÈia gravitaÈionalÄ a celei mai mari planete din sistem era alarmantÄ. Era imperativ sÄ rÄmânÄ la o distanÈÄ sigurÄ, Èi numai puterea celor douÄ motoare Bousen i-ar permite lui Theos sÄ scape din aceastÄ Ã®mbrÄÈiÈare a morÈii.
Dispozitivul mobil de comunicare ataÈat de panoul din faÈa lui a cârâit:
- Azakis. Trebuie sÄ verificÄm starea racordurilor din compartimentul Èase.
Replica lui a venit pe un ton jucÄuÈ care Ètia cÄ-l va enerva pe prietenul sÄu:
- N-ai fÄcut deja asta?
- AruncÄ blestemata aia de ÈigarÄ Èi hai Èi ajutÄ-mÄ! a tunat Petri.
Ètiam eu.
ReuÈise sÄ-l enerveze Èi se delecta teribil cu asta.
- Aici sunt. Pornesc spre tine, prietene, nu te enerva.